A trece printre standurile unui târg de carte nu înseamnă o retrăire perpetuă a acelorași stări și senzații de preaplin cultural sau de venerație excentrică a cărții ca vehicul inițiatic, ci mai ales o continuă deschidere spre inedit, pentru că, de la o ediție la alta, lucrurile se schimbă, evoluează, par să țină pasul. Locul de desfășurare este același, expozanții cam aceiași, atmosfera este calmă, iar cititorii cutreieră relaxați spațiile de expunere.
Deși destul de aglomerat și zgomotos, Bookfest 2019 mi s-a părut totuși varianta low-cost a ediției de anul trecut. Poate fi doar o reacție de moment la perspectiva economică alterată de instabilitatea politică alimentată, la rândul ei, de o lungă perioadă electorală aflată abia la început, sau o comprimare a pieței de carte tipărită, în favoarea vânzărilor online, sau pur și simplu calea prin care editurile încearcă o echilibrare a bugetelor afectate de scumpirea galopantă a hârtiei și a activităților de distribuție.
Nu aș vrea însă să dau de înțeles că ediția din acest an a prestigiosului târg a fost neinteresantă sau plictisitoare. Au avut loc lansări mult așteptate, au fost inițiate dezbateri și polemici, au fost zile și seri încărcate de magia cuvântului. Personalități și profesioniști ai scrisului au vorbit, spre deliciul publicului, mult și consistent, alungând orice urmă de monotonie.
Invitat de onoare în acest an a fost Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, prezent la manifestare cu un stand discret, dar realizat într-o viziune grafică atractivă și cu un program de bogat de evenimente, dezbateri și lansări de carte.
Printre evenimentele care au polarizat, chiar din prima zi a târgului, atenția unei părți a publicului participant s-a numărat și lansarea, la standul Editurii Curtea Veche, a volumului EU.RO, semnat de Președintele României, domnul Klaus Werner Johannis, moment finalizat cu o sesiune de autografe, dar și prezența la standurile târgului a unor mari nume ale literaturii contemporane, precum Alex Ștefănescu, Mircea Cărtărescu, Gabriel Liiceanu, Horia Gârbea, Dan C. Mihăilescu, Andrei Cornea, Alex Mihai Stoenescu și mulți alți autori de prestigiu care au prezentat propriile creații sau le-au comentat pe cele ale confraților de condei.
Dezbaterile având ca temă lansarea celui de-al șaisprezecelea volum al Caietelor Shakespeare – Opere complete, dar și cele care au pus în discuție provocările traducerii din limba engleză, ambele organizate sub auspiciile British Council, au beneficiat de moderatori pe măsură (George Volceanov și Horia Gârbea) și de prezența unor traducători recunoscuți pentru asiduitatea, meticulozitatea, acuratețea și efortul imaginativ al traducerilor și interpretărilor din limba engleză pe care le realizează alături de un imens efort documentar. Am remarcat prezența la aceste întâmplări a lui Radu Paraschivescu, Vali Florescu, Veronica D. Niculescu, Luana Schidu, Dan Croitoru, Lucia Verona.
Connecting Emerging Literary Artists (CELA) a organizat o serie de ateliere de traducere care au beneficiat de plăcuta prezență, în calitate de moderator, a poetului și publicistului Florin Iaru.
Privirile vizitatorilor din acest an au fost atrase de o bogată ofertă de carte pentru copii, extrem de bogată, colorată și strălucitoare, dar mai puțin selectivă și lipsită de elemente de noutate. Aceeași risipă de monștri, extratereștri și super eroi, aceleași clișee. Mult abstracționism vizual, dar foarte puțină măiestrie a povestirii.
Și în acest an, așa cum ne-a obișnuit, Editura Fundației România de Mâine a avut un program de lansări de carte echilibrat și dedicat mai multor domenii ale cunoașterii. Una dintre cele mai frumoase lansări de carte din acest an a fost prilejuită de reeditarea, în Colecția Copilărie fericită, a volumului Copilăria unui Icar, semnată de Ion Dodu Bălan, povestea primilor ani de viață ai unui pionier al zborului, Aurel Vlaicu, un basm contemporan care a bucurat generații de copii. Un proiect în necesitatea căruia editura a crezut și a cărui utilitate mi-a fost demonstrată la standul editurii, atunci când o tânără mămică, însoțită de fiii săi, doi puști de treisprezece-paisprezece ani, s-a oprit la stand și, răsfoind cartea, i-a întrebat: „Vreți să citiți despre Aurel Vlaicu? Băieții i-au răspuns la unison: Dar cine a fost Aurel Vlaicu?”Iată de ce, asemenea demersuri editoriale trebuie inițiate și susținute. Dincolo de asaltul tehnologiei, de circulația accelerată a informațiilor, de formele moderne ale comunicării interumane, care presupun comprimarea cunoașterii și reducerea acesteia la un minim necesar supraviețuirii, generațiile care vor veni trebuie să știe că civilizația nu a apărut odată cu tableta sau internetul, ci prin inteligența, efortul creativ și pionieratul unor oameni de excepție.
Seria lansărilor a continuat, în același context, cu volumele Sfântul Ioan Paul al II-lea – Aforisme și cugetări, îngrijit și prefațat de Nicolae Mareș, Centenar româno-polon. Istorie-diplomație, al aceluiași autor, și Rostul filosofiei, semnată de distinsul profesor Ion Tudosescu, lucrări aparținând, de asemenea, domeniului cunoașterii umaniste, al relației acesteia cu geopoliticul și istoria contrafactuală, studiată asiduu de autori în arhivele bogate în documente mai puțin cunoscute de publicul larg. Bucurându-se de o numeroasă audiență, prezentarea volumului Etică și integritate, realizat de un colectiv de cadre didactice ale facultăților de științe economice din București și Câmpulung Muscel, ale Universității Spiru Haret, colectiv coordonat de domnul profesor univ. dr. Zenovic Gherasim, a avut un real succes, fiind vorba despre un domeniu foarte puțin sau deloc abordat până acum, care tratează aspecte inedite ale activității academice, cum ar fi istoria eticii, raportul dintre etică și morală, dar și problemele dificile ale comportamentului etic sănătos aplicat si promovat în mediul educațional. Cu siguranță, o lucrare despre care se va vorbi multă vreme de acum încolo, care va isca discuții, întrebări și polemici mai mult sau mai puțin cordiale.
Bookfest 2019 și-a închis porțile. A fost un eveniment pe care unii îl vor considera o reușită, alții un eșec. Dincolo de toate însă, vom rămâne cu bucuria lecturii, cu aceeași frenezie a răsfoirii, a trecerii la următoarea pagină. Același etern drum al cunoașterii care, șerpuind printre miile de pagini ale cărților, ne va face, la un moment dat liberi.
Dragoș Ciocăzan
